Funcțiile de magneziu în procesele biochimice celulare:

Rolul principal al magneziului în celulă este activarea a peste 300 de reacții enzimatice și impactul asupra formării de legături ATP cu energie ridicată prin activarea adenilciclazei. Magneziul joacă, de asemenea, rolul unui mare stabilizator, stabilizând nu numai membranele celulare, ci și structura organelelor celulare, cum ar fi ribozomii, acizii nucleici, reducând permeabilitatea membranelor celulare.
Este un cofactor al enzimelor implicate în transformarea proteinelor, carbohidraților și grăsimilor.
Magneziul are un impact uriaș asupra stabilității mitocondriilor celulare, în care procesele de fosforilare și oxidare apar în același timp cu o eficiență ridicată. Deficiența de magneziu duce la umflarea acestor structuri și descompunerea reacțiilor de fosforilare și oxidare celulară. Există o situație în care respirația celulară este accelerată în timp ce reacția de fosforilare este încetinită. Scăderea producției de legături cu energie ridicată determină lucrul perturbat al organelor.
Mai mult de jumătate din magneziu conținut în nucleul celular este strâns legat de acizii nucleici. Ionul de magneziu este necesar nu numai în procesul de reparare a ADN-ului, ci și în procesul de stabilizare a particulelor de ARN, precum și în replicarea t-ARN.

Efectul magneziului asupra sistemului nervos:
Magneziul este cunoscut de mai mulți ani pentru a stabiliza membranele neuronale, ceea ce reduce excitabilitatea celulelor nervoase. Acest fapt este utilizat în tratamentul de susținere a multor boli neurologice.
Cele mai frecvente boli neurologice asociate cu deficiență de magneziu celular includ:
1. Tetanie latentă, sindrom de hiperactivitate neuromusculară
2. Tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție
3. Migrene cefalee
4. Dureri de cap asociate tensiunii emoționale
5. Pierderea conștiinței
6. Sindroame de anxietate și depresie.
Există, de asemenea, multe patologii neurologice care nu sunt legate direct de deficiența celulară de magneziu, dar agravate de acest deficit.
Acestea sunt: boala ticurilor și mișcărilor involuntare, tulburări mioclonice, distonice, tulburări diskinetice, tulburări cognitive, epilepsie și alte tulburări de criză, boli cu tonus muscular crescut, boli ale neuronilor periferici, forma neurologică a bolii Lyme. Magneziul are terapie adjuvantă în aceste stări de boală.
http://www.e-manus.pl/